Atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, o cerere de înregistrare a mărcii pentru mai multe produse sau servicii poate fi împărţită în cereri diferite ce cuprind în parte anumite produse sau servicii. Această procedură este aplicabilă doar în situaţia unei cereri de marcă ce vizează expres mai multe produse sau servicii, ci nu doar un anumit produs sau serviciu.

Conform practicilor comerciale recente referitoare la comerţul cu produse pe teritoriul României, din ce în ce mai mulţi distribuitori, respectiv lanţuri de magazine sau hypermarket-uri, solicită prezenţa unui certificat de înregistrare a mărcii pentru a comercializa efectiv acele produse (indiferent de tipul magazinelor: online sau fizice). Această practică comercială este des întâlnită în ţările occidentale (spre exemplu, în Germania, este de cele mai multe ori refuzată comercializarea unui produs dacă nu se identifică prin intermediul unei mărci înregistrate – pentru mai multe informaţii despre înregistrarea mărcilor în Germania puteţi consulta articolul http://nomenius.ro/inregistrarea-marcilor-in-germania/).

Având în vedere acest aspect, procedura de divizare a mărcii poate reprezenta un instrument pentru facilitarea obţinerii certificatului de înregistrare. În concret, dacă cererea de înregistrare întâmpină un anumit impediment precum un Aviz de Refuz Provizoriu sau o Opoziţie din partea unui drept anterior, însă doar referitor la anumite produse sau servicii, poate fi realizată o divizare a cererii de înregistrare astfel încât produsele şi serviciile ce fac obiectul impedimentului întâmpinat să rămână în cererea iniţială, iar restul produselor şi serviciilor să facă obiectul unei alte cereri, atingând astfel scopul de a obţine certificatul de înregistrare în cel mai scurt timp.

Cererile divizionare păstrează data de depozit a cererii iniţiale, iar dacă este cazul, beneficiul dreptului de prioritate. Divizarea cererii poate fi solicitată în cursul procedurii de examinare, precum şi în cursul procedurilor ulterioare precum contestaţia sau în cursul oricărei proceduri de apel sau de recurs formulat împotriva deciziei de admitere la înregistrare a mărcii. De asemenea, pot fi atâtea cereri divizionare câte produse şi/sau servicii sunt solicitate în cererea iniţială.

Procedura de divizare a mărcii este supusă plăţii unei taxe legale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Taxele aferente acestei proceduri vor fi aceleaşi cu cele solicitate la înregistrare (calculul se face în funcţie de tipul mărcii – dacă este cazul – şi de numărul de clase)(pentru mai multe informaţii despre procedura de înregistrare şi taxele aferente puteţi consulta articolul https://nomenius.ro/procedura-de-inregistrare-a-marcii/).

Pentru a obţine toate informaţiile necesare referitoare la procedura de divizare şi cum poate fi utilă pentru cererea dumneavoastră de marcă, recomandăm cu tărie consultarea unei agenţii de proprietate industrială.

Print Friendly, PDF & Email