Titularii de drepturi de proprietate intelectuală și, cu precădere, titularii de mărci, se lovesc de multe ori pe parcursul desfășurării normale a relațiilor de business de următoarea problemă:

Care este valoarea drepturilor mele de proprietate intelectuală?

Problema pare una simplă la prima vedere, o analiză mai profundă dovedind, însă, contrariul.

Articolul de față își propune a trece succint în revistă o serie de precizări cu privire la valoarea de tranzacționare (cesionare) a unei mărci, luând în calcul mai mulți factori esențiali.

Una dintre cele mai întâlnite situații în care valoarea mărcii este pusă în discuție este, desigur, încheierea unui contract de cesiune a mărcii de către titular – contract prin care drepturile exclusive dobândite că urmare a înregistrării mărcii sunt transmise în totalitate către un terț. În situația prezentată, titularul, parte în contract, va fi denumit Cedent, iar terțul în al cărui patrimoniu vor fi transmise drepturile asupra mărci va fi numit Cesionar.

Intre cele doua părți se va naște un raport juridic similar celui dintre vânzător și cumparator. Concret, marca, ca natură juridică, reprezintă un bun incorporal ce face parte din patrimoniul persoanei fizice/persoanei juridice care poate fi, conform art. 41, al. (1), Legea 84/1998 (republicată), transmis “prin cesiune, independent de fondul de comerț” în care este incorporată – având, deci, o componentă de independența juridică față de restul fondului de comerț.

E important să reținem că marca poate fi transmisă independent de fondul de comerț, întrucât acest fapt ne conduce către ideea că și evaluarea mărcii ar trebui, în aceeași măsură, să fie efectuată independent de restul activelor (eng. assets) societății.

Totuși, o evaluare exhaustivă a unei mărci s-ar putea dovedi a fi aproape imposibil de efectuat. Printre altele, în practica relevantă din acest sector de audit specific se ține cont de:

  • Volumul de vânzări de produse/servicii ce reprezintă o consecință directa a interacțiunii consumatorului cu marca;
  • Gradul de cunoaștere a mărcii de către publicul consumator (una dintre cele mai eficiente modalități de analiză a acestui factor fiind sondajul de opinie);
  • Un studiu al sectorului de piață în care este folosită marca în legătură cu produsele/serviciile pentru care este protejata;

Modurile în care această evaluare a valorii reale a mărcii poate fi efectuată sunt multiple și diferă de la caz la caz. Inter alia, amintim următoarele:

  • Metoda piețelor multiple: studiul entităților similare ca activitate și dimensiuni din sectorul de piață vizat;
  • Metoda licenței;
  • Metoda prețului sau a volumului de vânzări;

s.a.m.d.

 

Ce trebuie reținut este că analiza valorii reale a unei mărci – atunci când se apelează la un specialist cu privire la această operațiune – va continua să fie subjugată, totuși, unui anumit grad de subiectivism.

Din cauza existenței multitudinii de metodologii, factori și chiar urmare a credințelor subiective ale evaluatorului (exemple ipotetice: marca prezinta prerogativa anteriorității fata de alte mărci; produsele protejate sub marcă s-au vândut mai bine în primul trimestru al anului și mai prost în cele ce au urmat și, în consecință, valoarea mărcii a scăzut), operațiunea analizată în prezentul articol trebuie privită ca fiind una foarte complexă și ale cărei rezultate nu pot, de cele mai multe ori, să fie considerate matematic/financiar exacte.

Valoarea unei mărci fluctuează în timp, neexhaustiv, în funcție de gradul de încredere al consumatorului în marcă, de gradul de importanță/căutare a produsului în piață (produsul privit în sens generic, spre ex. laptop), de raportul dintre cerere și ofertă și, desigur, de investițiile în publicitate și marketing pe care titularul le-a efectuat pentru a-și promova marca.

Tocmai datorită celor descrise în paragraful precedent, este important să reținem că prețul cesiunii trebuie să existe, să fie real și să fie serios. Totodată, prețul trebuie lăsat la libera apreciere a părților contractuale – iar oferta pe care Cedentul o poate emite trebuie lăsată la latitudinea acestuia.

În concluzie, înainte de a contracta serviciile unui evaluator, este recomandabilă consultarea unui specialist/avocat în proprietate intelectuală care vă poate îndruma și sfătui cu privire la calea optimă de urmat atunci când deja ați hotărât că doriți să transmiteți drepturile asupra mărcii unei alte entități.

Avocat Mihai Besliu

Print Friendly, PDF & Email