{ Text Block: }
Marca “Bertrand Puma La griffe boulangere” a fost depusă pentru clasele 7 (dispozitive acționate manual folosite pentru gătit), 9 (aparate de măsurare și cântărire), 11 (aparate de gătit, de încălzire, refrigerare, uscare, etc.), iar marca “Puma” este înregistrată pentru clasele 9 (toate produsele din această clasă) și 25 (îmbrăcăminte, încălțăminte). Opoziția a fost admisă doar pentru clasa 9, Comisia de Opoziții a EUIPO considerand că nu există niciun risc de confuzie dacă marca “Bertrand Puma La griffe boulangere” este folosită pentru aparate și dispozitive pentru producerea pâinii (clasa 7) sau pentru aragazuri, frigidere, aparate de uscare, etc. (clasa 11). Comisia a considerat că, deși semnele împart elementul verbal “Puma” și ambele au în logo o felină, publicul care se află în căutarea produselor de mai sus nu vă face o asociere cu marca de îmbrăcăminte “Puma”, motivând că publicul va considera că elementul verbal “puma” va trimite cu gândul la feline în sine, “Bertrand” vă fi înțeles că un nume de origine franceză, iar sloganul va fi perceput de vorbitorii de limba franceză ca “semnătura brutarului”.
La o primă vedere superficială, cererea de înregistrare a mărcii “Chitanco” pentru clasa 32 (bere) nu atrage o atenție deosebită, însă concentrandu-ne atenția spre partea grafică, este ușor de observat preluarea în totalitate a font-ului și a elementelor grafice folosite în cadrul mărcii “Corona”.
Producătoarea berii “Corona”, compania mexicană Cervecería Modelo de México, a formulat opoziție împotriva înregistrării acestei mărci, invocând și dovedind notorietatea și posibilitatea reală ca deponentul mărcii să obțină un profit necuvenit de pe urma mărcii “Corona” ca urmare a reputației dobândite în fața publicului prin prisma utilizării intense pe parcursul unei perioade semnificative. Marca “Chitanco” a fost respinsă, dar decizia nu este definitivă.
Totuși, suprapunerea la nivel grafic, în condițiile în care elementele verbale sunt vădit diferite, nu este neapărat suficientă pentru a demonstra confuzia, mai ales în contextul în care marca anterioară nu este notorie, ci pur și simplu beneficiază de un grad relativ normal de recunoaștere. De asemenea, provoacă o întreagă dezbatere situația în care o marcă anterioară (care nu beneficiază de notorietate) este preluată la nivel de identitate 100%, însă este folosită într-un domeniu total diferit (de ex. producție de mobilă vs. electronice / servicii de reparații auto vs. bijuterii, etc.) – există sau nu există risc de confuzie dacă logo-urile sunt 100% identice? Cea mai potrivită concluzie ar fi că spețele să se analizeze de la caz la caz și să nu se traseze direcții general valabile pentru că în anumite situații această constrângere impusă în prealabil poate dezavantaja în mod nedrept fie solicitantul mărcii, fie oponentul.
Un conflict recent la nivelul UE a atras prezența a două companii celebre la nivel mondial, producătorul parfumurilor “Paco Rabanne” (compania franceză Puig France) și producătorul auto german Volkswagen.
Compania germană a ales să depună marca verbală “1 MILLION” și, desi nu au fost solicitate clasele de produse cosmetice, parfumerie sau zona fashion în general, ci au fost solicitate clasele de producție auto, reparații, comerț cu piese auto etc., compania Puig France care folosește marca “1 MILLION” pentru a identifica una dintre gamele oferite sub marca “Paco Rabanne” a decis să formuleze opoziție împotrivă cererii Volkswagen.
Totuși, în ciuda faptului că este reprodusă în mod identic și în ciuda notorietății modelului de parfum, compania franceză nu a reușit să dovedească faptul că Volkswagen ar aduce atingere drepturilor sale dacă ar folosi marca în sectorul auto.
Compania americană care deține marca “Ralph Lauren” și logo-ul afișat în stânga și-a apărat cu succes drepturile în fața mărcii UE “POLO CABBEEN” doar prin prisma similaritatilor grafice generate de jocheul călare pe cal având o crosă în mâna dreaptă. Deși nu există identitate la nivel grafic, Comisia de Opoziții a EUIPO a considerat că similaritatile sunt atât de pronunțate încât publicul este expus unui risc concret de confuzie/asociere în cazul în care marca “POLO CABBEEN” ar fi folosită în domeniul vestimentar.
Având în vedere că gradul de similaritate generat de partea vizuală a fost suficient pentru admiterea opoziției, nu a mai fost analizat riscul de confuzie pe care l-ar crea folosirea elementului “POLO”, fiind de subliniat faptul că Ralph Lauren deține și această marcă verbală.
O companie din China a depus la nivelul UE marca “Levifun” pentru bijuterii și jucării (clasele 14 și 28), însă a întâmpinat opoziția mărcii “LEVI’S” cunoscută la nivel mondial pentru articole de îmbrăcăminte, în special pentru colecțiile de jeans.
Producătorul american a invocat bineînțeles notorietatea mărcii prin raportare la articolele vestimentare (clasa 25) aducând multe materiale de probă care arătau că această marcă s-a poziționat constant în primele 3 mărci de jeans din Germania, Franța, Spania și UK, documentele depuse indicând vânzări de ordinul sutelor milioanelor de euro intre anii 2013-2017. De asemenea, au fost depuse multe extrase din presă și diferite sondaje de opinie care arătau nivelul ridicat de recunoaștere de care se bucură marca “LEVI’S” în cadrul UE, un element semnificativ în istoria sa bogată fiind faptul că Loeb Strauss (ulterior, schimbandu-și numele în Levi Strauss) este cel care a popularizat culoarea albastră pentru blugi. Comisia de Opoziții a constatat că marca opusă a făcut obiectul unei utilizări intense și îndelungate, beneficiind de o mare expunere și recunoaștere în fața publicului consumator. Referitor la analiza vizuală a mărcilor, consumatorul are tendința de a împarți o marcă având o denumire mai lungă în cuvinte mai scurte pe care le recunoaște, așa că este posibil ca marca “Levifun” să fie citită “Levi” + “fun”, în timp ce marca notorie anterioară se bazează pe elementul dominant “Levi” la care se adaugă apostroful și litera “S” care indică posesia.
De asemenea, comisia a interpretat că termenul “Levi” poate fi înțeles de public că un prenume sau un nume de familie, deci mărcile pot transmite ideea unei origini comerciale comune, fiind similare la un nivel ridicat din punct de vedere vizual, fonetic sau conceptual.
Referitor la clasele de protecție, comisia a concluzionat că, deși produsele în discuție sunt total diferite, în prezent există o practică certă a producătorilor din zona vestimentară să exploreze și sectorul bijuteriilor, astfel încât un consumator poate considera că bijuteriile “Levifun” reprezintă o colecție a producătorului blugi “Levi’s”, ambele categorii de produse servind îndeplinirii unei nevoi estetice. În ceea ce privește jucăriile și echipamente pentru sport în clasa 28, comisia a considerat că acestea pot fi vândute și promovate sub aspectul luxului și exclusivității, aparținând unui sector comercial adiacent celui vestimentar și, ținând cont în mod special de reputația ridicată a mărcii “Levi’s”, se poate crea în mintea publicului o impresie falsă privind o eventuală asociere între “Levi’s” și “Levifun”.
În consecință, marca “Levifun” a fost refuzată, însă decizia poate fi apelată.
O companie din Spania a depus spre înregistrare la nivelul UE marca “OPENGY” având logo-ul afișat în partea dreaptă pentru produse și servicii conexe domeniului energetic (producție energie electrică, consultanță în domeniu, publicitate, reparații, instalații, studii tehnice, etc.), însă această cerere nu a trecut neobservată de compania franceză Engie care deține marca având același nume.
Analizând semnele, comisia a considerat că este aplicabil principiul conform căruia consumatorul împarte o marcă în cuvinte cu care este obișnuit, astfel încât va percepe marca depusă sub forma “OPEN” + “GY”. Pe de altă parte, “ENGIE” nu are un înțeles concret, astfel că publicul vă înțelege termenul ca fiind fictiv, orientandu-și atenția asupra denumirii per ansamblu. Totodată, chiar dacă stilizarea grafică a mărcii depuse este nesemnificativă prin raportare la importanța elementului verbal, mărcile sunt similare la un nivel scăzut din punct de vedere vizual. În ceea ce privește analiza fonetică, simpla suprapunere la nivelul literelor “eng” nu poate conduce la o similaritate pronunțată, mai ales în contextul în care această suprapunere nu are loc pe partea de început, termenul “open” marcând o pronunție diferită per ansamblu a mărcilor.
La nivel conceptual, de vreme ce nu există un concept concret către care să facă trimitere ambele mărci, analiza conceptuală nu susține riscul de confuzie. În urma unui vast probatoriu depus, a fost admis faptul că marca beneficiază de renume în Franța și, implicit, în cadrul UE, însă Comisia de Opoziții a fost de părere că similaritatile dintre mărci nu sunt de natură să contrabalanseze diferențele pronunțate la nivel vizual, fonetic și conceptual, astfel încât efortul Engie de a se opune înregistrării nu a avut succes momentan, decizia fiind apelabilă.
Compania germană Beiersdorf AG care deține marca “NIVEA” a formulat o opoziție împotriva înregistrării mărcii europene “NUVIA”. Această cerere a fost depusă pentru clasele 5 (farmaceutice), 9 (software), 10 (dispozitive medicale), 38 (telecomunicații), 44 (servicii medicale), însă compania Beiersdorf și-a calculat foarte atent șansele și a decis să formuleze opoziția doar pentru clasele 5, 10 și 44 în condițiile în care renumele mărcii “NIVEA” era strâns legat de clasa 3 (cosmetice), o clasă pe care solicitantul nu a inclus-o în lista sa.
Beiersdorf a insistat foarte mult pe renumele mărcii “NIVEA” și pe posibilitatea că notorietatea să fie supusă unei deprecieri ca urmare a folosirii mărcii “NUVIA” pentru domenii conexe, aducând un probatoriu consistent format din articole, premii, apariții în presă, reportaje și clasamente în care a fost inclusă marca “NIVEA”, sondaje de opinie, decizii ale instanțelor naționale și europene în care era reținută notorietatea mărcii, materiale promoționale sau documente care atestă nivelul de vânzări în anumite perioade. Comisia de Opoziții a constatat cu ușurință notorietatea extrem de ridicată a mărcii “NIVEA” în cadrul statelor membre UE, în condițiile în care materialele de probă enumerate mai sus proveneau din surse credibile și independente, acestea indicând folosirea extensivă a mărcii încă din anul 1911. Comisia a precizat de asemenea că probele provin din majoritatea statelor membre UE, în special din Germania, însă folosirea mărcii este strict legată de produsele din clasa 3 (cosmetice, săpunuri, produse de curățat, produse de îngrijire a pielii și a părului).
Avocat Bogdan Bularda
Din punct de vedere vizual și fonetic, mărcile se suprapun la nivelul literelor “N*V*A”, având același număr total de litere, motiv pentru care comisia a considerat că mărcile sunt similare la un nivel mediu. Volumul de probe adus de Beiersdorf, precum și faptul că opoziția nu a fost formulată și pentru clasele 9 și 38, au convins Comisia de Opoziții a EUIPO să admită acțiunea și să dispună respingerea mărcii “NUVIA”.
