Extinderea unei afaceri pe teritoriul Germaniei atrage de la sine necesitatea înregistrării unei mărci întrucât în această țară se pune un accent deosebit pe respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în ideea păstrării unui mediu concurențial eficient și corect. Spre exemplu, marea majoritate a supermarket-urilor sau a hypermarket-urilor prezente în Germania refuză comercializarea unui produs în cazul în care acesta nu se identifică printr-o marcă înregistrată.
Cu alte cuvinte, statul german “forțează” practic întreprinzătorii să obțină drepturile de proprietate industrială înainte de a iniția un business. Probabil că acest considerent este un factor important care contribuie la poziția de lider a Germaniei în Uniunea Europeană atunci când discutăm de numărul total al mărcilor protejate pe cale națională, numărând aproximativ 1,9 milioane de mărci, aflându-se la o distanță considerabilă din acest punct de vedere de următoarele țări – Franța (1,4 milioane), Italia (1,1-1,2 milioane), Marea Britanie (puțin peste 1 milion de mărci). Făcând o comparație cu alte state, România deține 192.000 mărci naționale, SUA 7,8 milioane, Japonia 3,8 milioane, Canada 1,5 milioane etc.
Obținerea unui certificat de marcă valabil pe teritoriul german se poate realiza prin 3 modalități:
- înregistrarea mărcii la nivelul UE
- înregistrarea mărcii la nivel național în Germania
- înregistrarea mărcii la nivel internațional (extinderea unei mărci înregistrate într-o anumită țară pe teritoriul Germaniei)
Dacă analizăm din punct de vedere al costurilor, duratei și transparenței procedurale, cu siguranță că înregistrarea mărcii europene prezintă cele mai mari avantaje. Pe lângă acestea, acoperirea tuturor celor 28 state membre UE printr-o singură înregistrare poate că reprezintă avantajul major. Totuși, această procedură atrage și un risc mult mai mare de respingere deoarece avem în vedere un potențial conflict cu toate celelalte mărci înregistrate pe cale națională în restul de 27 state membre UE.
Dobândirea drepturilor prin intermediul mărcii internaționale este un proces destul de îndelungat și costisitor. Durata procedurală poate depăși 2 ani, chiar în lipsa unor impedimente la înregistrare (opoziții, contestații) deoarece trebuie parcurse 2 etape: înregistrarea în țara de origine (înregistrarea de bază) și extinderea la nivelul Germaniei.
Pentru a reduce riscurile, se poate depune o marcă la nivel național în fața DPMA (Deutsches Patent und Markenamt/German Patent and Trade Mark Office). Această procedură durează estimativ între 6-12 luni, sub rezerva că procesul de înregistrare va decurge fără impedimente, valabilitatea mărcii fiind de 10 ani cu posibilitate de reînnoire pe perioade succesive de câte 10 ani. Costurile se ridică în jurul sumei de 750 EUR, din care 300 EUR reprezintă taxele de înregistrare, iar aproximativ 450 EUR sunt onorariile avocațiale, neincluzând alte servicii adiționale cum ar fi efectuarea unei cercetări înainte de a depune marca sau reprezentarea în cadrul unor eventuale proceduri de opoziție.
Analizând comparativ costurile și durata procedurilor pentru cele 3 opțiuni referitoare la dobândirea dreptului asupra unei mărci în Germania, le putem schematiza astfel:
| Marca UE | Marca națională în Germania | Marca internațională (extindere din România pe Germania) | |
| Costuri | 1200 EUR | 750 EUR | 1700 EUR |
| Durată | 3,5 – 4 luni | 6 – 12 luni | 18-24 luni |
Notă: Atât costurile, cât și durata procedurală variază în funcție de mai mulți factori, informațiile prezentate se raportează la o medie, având caracter orientativ.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească marca pentru a fi înregistrată la nivel național în Germania sunt, în principiu, aceleași ca și cele întâlnite în cazul mărcilor înregistrate la OSIM sau la nivel european (să nu fie uzuală, să nu fie descriptivă, să nu fie deceptivă, să nu fie contrară bunelor moravuri etc.). În acest domeniu, practica la nivelul statelor membre UE este destul de generalizată la nivelul motivelor de refuz, diferă doar în privința unor aspecte care nu schimbă optica asupra mărcilor analizate per ansamblu.
Concluzionând, este ferm recomandată deținerea unei mărci valabile în Germania în cazul în care se dorește inițierea/extinderea unui business care se identifică printr-o anumită denumire în piața de profil de pe teritoriul german.
