Ținând cont de faptul că, în materia conflictului dintre două mărci elementul esențial este riscul de confuzie care se poate crea prin coexistența a două mărci similare, ne îndreptam atenția către un subiect foarte controversat la nivel mondial, conflictul asupra elementului verbal “POLO” și asupra elementului figurativ care ilustrează combinația dintre un jucător de polo și un cal, toate aceste elemente fiind asociate sectorului vestimentar, dar și diverselor produse conexe (ochelari de soare, parfumuri, cosmetice etc.).
Dacă decizia de cumpărare a publicului ar fi influențată exclusiv de elementul figurativ, probabil că o bună parte a publicului nu ar avea siguranța că produsul provine de la producătorul Ralph Lauren sau de la federația nord-americană de polo “US POLO Association”. Acest risc de confuzie poate fi amplificat de alți factori precum vânzarea ambelor produse prin intermediul aceluiași distribuitor sau reprezentarea foarte redusă că dimensiune a logo-ului pe produs, neînsoțită de elementele verbale, astfel încât o parte semnificativă a publicului poate face o achiziție având convingerea fermă că produsul este cel dorit, dar, în realitate, să fie generată o vânzare printr-o inducere în eroare în privința originii comerciale a produsului respectiv.
Similaritatea vizuală este dată în mod special de stilizarea similară a jucătorilor de polo călare pe cal având crosa ridicată, în cazul “US POLO Assn” existând și un al doilea jucător având crosa îndreptată în jos – totuși, acest element suplimentar poate fi trecut cu vederea de un consumator care manifestă un nivel mediu de atenție, mai ales în cazurile în care dimensiunea logo-ului este redusă. Nu negăm faptul că un consumator are la dispoziție alte criterii adiționale de informare corectă cum ar fi etichetele interioare ale produsului, personalul magazinului, etc. dar la fel de corect este și faptul că practica instanțelor ne indica în mod expres că alegerea consumatorului în cazul mărcilor din domeniul vestimentar este influențată în mare măsură de identificarea logo-ului, având în vedere și nenumăratele modele de haine în care marca verbală nu este neapărat utilizata, logo-ul rămânând un element central de orientare în percepția publicului.
Totuși, acest risc de confuzie are loc în mod legal deoarece ambele mărci sunt înregistrate și protejate la nivel internațional. Începutul conflictului dintre cele două entități este destul de vechi, însă cert este că inclusiv în prezent există litigii între cei doi producători și nu doar la nivel de îmbrăcăminte sau încălțăminte, ci și la nivel de accesorii sau produse cosmetice, ambele părți fiind extrem de vigilente la modul în care concurentul utilizează marca sa, căutând să identifice situații în care instanțele ar putea concluziona că exista o încălcare de drepturi. De menționat ar fi totuși că în postura reclamantului, în marea majoritate a cazurilor, se află Ralph Lauren, federația încercând să meargă pe ideea că marca sa reprezintă sportul în sine și că nu se poate monopoliza conceptul sportiv “polo”, însă rămâne de discutat asupra identității grafice pe care federația o propune publicului.
Cu privire la elementul verbal “Polo”, instanțele au considerat că acest element nu poate fi considerat distinctiv pentru tricourile cu guler deoarece publicul înțelege aceasta denumire ca un tip de tricou, nu cu funcția de marca, deși prima entitate care a utilizat acest element în asociere cu produsele vestimentare a fost compania înființată de Ralph Lauren. În prezent, există multe mărci înregistrate pentru îmbrăcăminte/încălțăminte care includ cuvântul “Polo”, dar îl includ într-o structură complexă în care nu este individualizat în mod special acest termen. În concluzie, marca “Polo” aparținând Ralph Lauren protejează toate articolele vestimentare, cu excepția tricourilor de tip polo și a articolelor utilizate în jocul de polo.
Ralph Lauren a înființat compania în anul 1967 utilizând termenul “Polo” și jucătorul călare pe cal drept logo pentru a identifica linia vestimentară și parfumurile comercializate de compania celebrului designer. La începutul anilor ’80, federația care guvernează desfășurarea competițiilor de polo în SUA a decis să utilizeze denumirea “Polo”, un cuvânt absolut lipsit de distinctivitate prin raportare la sportul pe care îl guvernează în SUA, utilizând totodată imaginea a doi jochei într-o manieră, cel puțin la prima vedere, confundabilă cu logo-ul promovat de Ralph Lauren. Pe de o parte, este impropriu să i se interzică federației să utilizeze tocmai elementul care definește sportul în sine (cuvântul “Polo” + imaginea unui jucător), dar această utilizare trebuie să respecte și drepturile de proprietate industrială deținute de Ralph Lauren. Riscurile unui litigiu cu compania deținută de Ralph Lauren sunt luate în considerare foarte ferm de federația de polo – drept dovada, în 2013, distribuitorul federației în India a acceptat să despăgubească societatea lui Ralph Lauren cu suma de 3,2 milioane de dolari pentru a evita pronunțarea unei hotărâri de către o instanță judecătorească.
De asemenea, ar fi de reținut faptul că anul 1890 pe care US Polo Assn îl utilizează în prezentarea sa, nu reprezintă anul lansării liniei de produse vestimentare, ci pur și simplu anul înființării federației care, din 1890 și până la începutul anilor ’80, nu a luat în considerare exploatarea comercială în direcția unei linii vestimentare sau a unor produse cosmetice, însă conform unei decizii a unei instanțe americane din 2006, US Polo Assn își poate folosi marca atât timp cât se identifica concret originea comerciala a produsului respectiv, instanța furnizând ca exemplu utilizarea întreagă a denumirii federației.
Este de la sine înțeles faptul că fondul acestui litigiu generează și curiozitatea dacă putem asocia elementul “Polo” cu un jocheu și dacă putem folosi această asociere pe produse vestimentare. Practica instanțelor europene sugerează totuși ideea că drepturile companiei înființate de Ralph Lauren și notorietatea produselor sale sunt intacte, aspect confirmat de decizii emise de EUIPO (Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală) prin care a fost refuzată înregistrarea mărcilor de mai jos ca urmare a opozițiilor depuse de compania americană:
Concluzionând, interesul companiei The Polo/Lauren Company L.P. în protejarea jocheului și a elementului “Polo” este major, astfel încât orice utilizare sau încercare de înregistrare a acestor elemente va atrage opoziția companiei lui Ralph Lauren, iar litigiile cu federația americană de polo cu siguranță că vor continua atât timp cât interesul ambelor părți se va suprapune asupra termenului “POLO” sau a reprezentării grafice binecunoscute și promovate de către Ralph Lauren.
Avocat Bogdan Bularda
