Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege
CAPITOLUL I
DISPOZITII GENERALE
Art.1. – Drepturile asupra marcilor si indicatiilor geografice sunt recunoscute si aparate, pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi.
Art.2. – De dispozitiile prezentei legi beneficiaza si persoanele fizice sI juridice straine avand domiciliul sau sediul in afara teritoriului Romaniei, in conditiile conventiilor internationale privind marcile sI indicatiile geografice la care Romania este parte .
Art.3. – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza :
a) marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinind altor persoane. Pot sa constituie marci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.
b) marca anterioara este marca inregistrata, precum si marca depusa pentru a fi inregistrata in Registrul National al Marcilor, cu conditia ca ulterior sa fie inregistrata.
c) marca notorie este marca larg cunoscuta in Romania la data depunerii unei cereri de inregistrare a marcii sau la data prioritatii revendicate in cerere. Pentru a determina daca o marca este larg cunoscuta se va avea in vedere notorietatea acestei marci, in cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile carora marca respectiva se aplica, fara a fi necesara inregistrarea sau utilizarea marcii in Romania;
d) marca colectiva este marca destinata a servi la deosebirea produselor sau serviciilor membrilor unei asociatii, de produsele sau serviciile apartinind altor persoane;
e) marca de certificare este marca ce indica faptul ca produsele sau serviciile pentru care este utilizata sint certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie a produselor sau de prestare a serviciilor, precizia, ori alte caracteristici.
f) indicatia geografica este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice;
g) solicitantul este persoana fizica sau juridica in numele careia este depusa o cerere de inregistrare a unei marci;
h) titularul este persoana fizica sau juridica in numele careia marca este inregistrata in Registrul National al Marcilor;
i) mandatarul autorizat denumit in prezenta lege “mandatar”, este consilierul in proprietate industriala care poate avea si calitatea de reprezentare in procedurile in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci;
j) Conventia de la Paris este Conventia pentru protectia proprietatii industriale din 20 martie 1883, Paris, asa cum a fost revizuita si modificata;
k) Tarile Uniunii sint tarile carora li se aplica Conventia de la Paris si care sint constituite in Uniunea pentru protectia proprietatii industriale;
l) Aranjamentul de la Madrid este Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor din 14 aprilie 1891, revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967;
m) Protocolul referitor la Aranjament este Protocolul de la Madrid din 27 iunie 1989 referitor la Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor;
Capitolul II
PROTECTIA MARCILOR
Art.4. – Dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acesteia la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.
Art.5. – Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate:
a) marcile care nu indeplinesc conditiile prevazute la art.3 lit.a ;
b) marcile care sunt lipsite de caracter distinctiv ;
c) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante;
d) marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii putind servi in comert pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora;
e) marcile constituite exclusiv din forma produsului, care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat tehnic sau da o valoare susbtantiala produsului;
f) marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului;
g) marcile care contin o indicatie geografica sau sunt consituite dintr-o astfel de indicatie, pentru produse care nu sunt originare din teritoriul indicat, daca utilizarea acestei indicatii este de natura sa induca publicul in eroare cu privire la locul adevarat de origine;
h) marcile care sunt constituite sau contin o indicatie geografica identificind vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat;
i) marcile care sunt contrare ordinei publice sau bunelor moravuri;
j) marcile care contin, fara consimtamintul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucura de renume in Romania;
k) marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, embleme de stat, insemne, sigilii oficiale de control si garantie, blazoane, apartinind “tarilor Uniunii” si care intra sub incidenta art.6 ter din Conventia de la Paris;
l) marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, alte embleme, sigle, initiale sau denumiri ce intra sub incidenta art.6 ter din Conventia de la Paris si care apartin organizatiilor internationale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe tari ale Uniunii.
Dispozitiile alin.1 lit.b),c) si d) nu se aplica daca, inainte de data cererii de inregistrare a marcii si ca urmare a folosirii acesteia, marca a dobindit un caracter distinctiv.
Art.6. – In afara motivelor prevazute la art.5 alin.1), o marca este refuzata la inregistrare daca :
a) este identica cu o marca anterioara, iar produsele sau serviciile pentru care inregistrarea marcii a fost ceruta sint identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata;
b) este identica cu o marca anterioara si este destinata a fi aplicata unor produse sau servicii similare, cu cele pentru care marca anterioara este protejata, daca exista un risc de confuzie pentru public;
c) este similara cu o marca anterioara si este destinata a fi aplicata unor produse sau servicii identice sau similare, daca exista un risc de confuzie pentru public, incluzand si riscul de asociere cu marca anterioara;
d) este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii identice sau similare, la data depunerii cererii de inregistrare a marcii;
e) este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care o marca este inregistrata, cu conditia ca folosirea marcii inregistrate pentru aceste produse sau servicii sa indice o legatura intre acestea si titularul marcii inregistrate, iar aceasta folosire sa creeze riscul producerii de daune titularului marcii inregistrate.
Art.7. – Marcile ce cad sub incidenta art.6 pot fi totusi inregistrate cu consimtamintul expres al titularului marcii anterioare sau notorie.
Art.8. – Natura produselor sau serviciilor pentru care se solicita inregistrarea marcii nu constituie nici un obstacol la inregistrarea acesteia.
CAPITOLUL III
CEREREA DE INREGISTRARE A MARCII
Art.9. – Dreptul la marca apartine persoanei fizice sau juridice care a depus prima, in conditiile legii, cererea de inregistrare a marcii.
Art.10.- Cererea de inregistrare a unei marci continind datele de identificare ale solicitantului, reproducerea marcii precum si indicarea produselor sau serviciilor pentru care inregistrarea este ceruta, redactata in limba romana, se depune la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si constituie depozitul national reglementar al marcii. Cererea se va referi la o singura marca.
Cererea va prezenta mentiuni exprese cind marca:
a) contine una sau mai multe culori revendicate ca element distinctiv al marcii,
b) este tridimensionala,
Cererea va contine si datele privind calitatea solicitantului.
Cererea va contine, daca este cazul si o transliterare sau o traducere a marcii ori a unor elemente ale marcii.
Art.11. – Data depozitului national reglementar este data la care a fost depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cererea de inregistare a marcii in conditiile in care aceasta contine toate elementele prevazute la art.10 alin.1.
Cand o cerere de inregistrare a marcii a fost reglementar depusa pentru prima data intr-o alta tara membra a Uniunii de la Paris sau membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, solicitantul poate revendica data primului depozit printr-o cerere de inregistrare in Romania a aceleiasi marci, cu conditia ca aceasta din urma cerere sa fie depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci in termen de 6 luni de la data constituirii primului depozit.
Art.12. -Daca solicitantul a prezentat anumite produse si servicii in cadrul unei expozitii internationale oficiale sau oficial recunoscuta, organizata pe teritoriul Romaniei sau intr-un stat membru al Conventiei de la Paris si daca o cerere de inregistrare a marcii sub care au fost prezentate aceste produse si servicii a fost depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci intr-un termen de 6 luni de la data primei prezentari in expozitie, solicitantul va beneficia de un drept de prioritate de la data introducerii produsului in expozitie .
Termenul de 6 luni prevazut la alin 1 nu va prelungi termenul de prioritate prevazut la art.11 alin.2).
Art.13.- Drepturile de prioritate prevazute la art.11 si art.12 trebuie invocate odata cu depunerea cererii de inregistrare a marcii, justificate prin acte de prioritate si sunt supuse taxei legal stabilite.
Actele de prioritate se depun si taxa legala se plateste in maximum 3 luni de la data cererii de inregistrare a marcii.
Nerespectarea termenelor prevazute la alin.2 atrage nerecunoasterea prioritatii invocate.
Art.14. – Inregistrarea unei marci poate fi ceruta individual sau in comun de persoane fizice sau juridice, direct sau printr-un mandatar cu domiciliul, respectiv, sediul in Romania.
Daca inregistrarea marcii este ceruta prin mandatar, cererea va contine si datele de identificare a acestuia. Odata cu cererea sau cel tarziu in termen de 3 luni de la depunerea cererii, mandatarul va prezenta procura ,sub sanctiunea respingerii cererii.
Art.15 – Solicitantul cererii de inregistrare a marcii va comunica in termen de 3 luni de la depunerea acesteia la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, dovada platii taxei de inregistrare si examinare a cererii, in cuantumul prevazut de lege.
Art.16. – Solicitantul cererii de inregistrare a marcii care se refera la mai multe produse sau servicii, poate solicita la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci divizarea cererii initiale, in doua sau mai multe cereri, repartizand produsele sau serviciile in cadrul cererilor divizionare, cu plata taxei prevazute de lege.
Cererile divizionare pastreaza data de depozit a cererii initiale si daca este cazul, beneficiul dreptului de prioritate, dobandit potrivit art.11 alin.2 sau art.12 alin.1.
Solicitantul poate cere divizarea cererii initiale, in cursul procedurii de examinare a marcii la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, pana la luarea unei decizii privind inregistrarea acesteia, precum si in cursul procedurii din cadrul comisiei de reexaminare a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci sau in cursul oricarei proceduri de apel sau recurs formulat impotriva deciziei de inregistrare a marcii.
Solicitantul va depune documentele cerute de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci pentru divizarea cererii initiale si va plati taxa legala in termen de 3 luni de la data solicitarii divizarii. In caz contrar, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va lua act ca solicitantul a renuntat la divizarea cererii initiale.
CAPITOLUL IV
PROCEDURA DE INREGISTRARE A MARCII
Art.17. – In termen de o luna de la data primirii cererii de inregistrare a marcii, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci examineaza daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art.10 alin.1 si, in caz afirmativ, atribuie data de depozit cererii.
Daca cererea nu indeplineste conditiile prevazute la art.10 alin.1, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va notifica solicitantului lipsurile cererii, acordand un termen de 3 luni pentru depunerea completarilor. In cazul in care solicitantul completeaza in termen lipsurile notificate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, data depozitului este aceea la care cererea de inregistrare a marcii a fost completata conform art.10 alin.1. In caz contrar, cererea se respinge.
Daca taxa de inregistrare si examinare a cererii nu este platita in termenul prevazut la art.15, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci poate acorda solicitantului, pentru motive intemeiate, inca un termen de 2 luni .
In cazul neplatii taxelor in termen se considera ca solicitantul a renuntat la inregistrarea marcii si cererea se respinge.
Art.18. – Daca solicitantul cererii de inregistrare a marcii nu a mentionat in cerere datele din care sa rezulte calitatea acestuia de persoana fizica sau juridica, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va notifica solicitantului lipsurile constatate si-i va acorda un termen pentru completare. In cazul in care solicitantul nu o completeaza in termen, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci respinge cererea de inregistrare a marcii.
Art.19. – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci examineaza, in fond, cererea de inregistrare a marcii in termen de 6 luni de la data platii taxei de inregistrare si examinare a cererii.
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci examineaza :
a) capacitatea solicitantului conform art.3 lit.g);
b) conditiile prevazute la art.13 alin.1 si 2, daca in cerere se invoca o prioritate;
c) motivele de refuz prevazute la art.5 alin.1) si art.6 .
Art.20. – Examinarea motivelor de refuz prevazute la art.6 lit.d) si e) se face potrivit unor criterii, cum ar fi:
a) gradul de distinctivitate initiala sau dobandita, al marcii nortorii in Romania;
b) durata si intinderea utilizarii in Romania a marcii notorii in legatura cu produsele si serviciile pentru care o marca se solicitata a fi inregistrata;
c) durata si intinderea publicitatii marcii notorii in Romania;
d) aria geografica de utilizare a marcii notorii in Romania;
e) gradul de cunoastere a marcii notorii pe piata romaneasca de catre segmentul de public caruia i se adreseaza;
f) existenta unor marci identice sau similare pentru produse sau servicii identice sau similare, apartinand altei persoane decat cea care pretinde ca marca sa este notorie.
Pentru examinarea motivelor de refuz, pe baza criteriilor prevazute la alin.1, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci poate cere de la autoritati si institutii publice , precum si de la persoane juridice de drept privat documente in vederea stabilirii notorietatii marcii in Romania.
Art.21. – Cand un motiv de refuz dintre cele prevazute la art.6 se aplica numai la anumite produse sau servicii pentru care inregistrarea marcii a fost solicitata, inregistrarea va fi refuzata numai pentru aceste produse sau servicii.
Art.22. – Daca in urma examinarii cererii potrivit art.19 si art. 20 se constata ca sunt indeplinite conditiile pentru inregistrarea marcii, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci decide inregistrarea marcii si publicarea acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Marca se publica in termen de 2 luni de la data deciziei de inregistrare a marcii.
Daca cererea nu indeplineste conditiile pentru inregistrarea marcii Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci notifica aceasta solicitantului acordandu-i un termen de 3 luni in care acesta sa-si poata prezenta punctul de vedere, ori sa-si retraga cererea. Termenul poate fi prelungit cu o noua perioada de 3 luni la cererea solicitantului si cu plata taxei prevazuta de lege.
La expirarea termenului prevazut la alin.2 , Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va decide, dupa caz, inregistrarea marcii, respingerea cererii de inregistrare a marcii ori va lua act de retragerea cererii.
Art.23. – In termen de 3 luni de la data publicarii marcii, titularul unei marci anterioare sau al unei marci notorii, precum si titularul unui drept anterior cu privire la imaginea sau numele patronimic, la o indicatie geografica protejata, un desen sau model industrial protejat sau un drept de autor, precum si orice alta persoana interesata poate face opozitie la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cu privire la marca publicata.
Opozitiile trebuie sa fie formulate in scris, motivat si cu plata taxei prevazute de lege.
In cazul neplatii taxelor legale pentru opozitie se considera ca opozitia nu a fost facuta .
Art.24. – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci notifica solicitantului opozitia formulata conform art.23 indicand numele persoanei care a formulat-o, precum si motivele opozitiei privind inregistrarea marcii.
In termen de 3 luni de la data notificarii opozitiei, solicitantul poate prezenta punctul sau de vedere; la cererea solicitantului termenul poate fi prelungit de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci cu maximum 3 luni.
Art.25. – Opozitiile formulate cu privire la marca publicata, se vor solutiona de catre o comisie de examinare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.
Daca opozitiile sunt intemeiate, comisia decide respingerea inregistrarii marcii.
Decizia de respingere a inregistrarii marcii poate fi contestata de solicitantul marcii in termenul si cu procedura prevazute la art. 80 din prezenta lege.
Decizia de respingere a inregistrarii marcii ramasa definitiva se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.
Art.26. – Solicitantul poate in orice moment sa-si retraga cererea de inregistrare a marcii sau sa-si limiteze lista de produse sau servicii. Cind marca a fost deja publicata, retragerea sau limitarea se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.
Cererea de inregistrare a marcii poate fi modificata la cererea solicitantului numai pentru rectificarea numelui sau adresei solicitantului ori pentru alte rectificari ce nu afecteaza esential marca sau nu extind lista de produse sau servicii.
Orice modificare, ceruta de solicitant pana la inregistrare, care afecteaza substantial marca ori lista de produse sau servicii, trebuie sa faca obiectul unei noi cereri de inregistrare a marcii.
Art.27. – In cursul procedurii de inregistrare Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci poate cere solicitantului lamuririle si actele pe care le considera necesare, daca exista o indoiala asupra exactitatii sau continutului elementelor cererii de inregistrare a marcii.
Art.28. – Cand deciziile de inregistrare a marcilor au ramas definitive, marcile sunt inregistrate in Registrul National al Marcilor, iar Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci elibereaza titularului certificatul de inregistrare a marcii cu plata taxei prevazute de lege.
CAPITOLUL V
DURATA, REINNOIREA SI MODIFICAREA INREGISTRARII MARCII
Art.29. – Inregistrarea marcii produce efecte cu incepere de la data depozitului national reglementar al marcii, pentru o perioada de 10 ani.
La cererea titularului, inregistrarea marcii poate fi reinnoita la implinirea fiecarui termen de 10 ani, cu plata taxei prevazute de lege.
Cererea de reinnoire a inregistrarii marcii poate fi facuta inainte de expirarea duratei de protectie in curs, dar nu mai devreme de 3 luni inainte de expirarea acestei durate.
Reinnoirea inregistrarii marcii opereaza incepand din ziua imediat urmatoare expirarii duratei de protectie in curs.
Taxa pentru cererea de reinnoire a inregistrarii marcii este datorata la data inregistrarii cererii, in cuantumul aplicabil la aceasta data; taxa poate fi platita si in urmatoarele 6 luni de la expirarea duratei de protectie in curs, dar cu majorarea prevazuta de lege.
Neplata taxei in conditiile prevazute la alin.5 este sanctionata cu decaderea titularului din dreptul la marca .
Art.30. – Cererea de reinnoire a inregistrarii marcii va contine:
a) solicitarea expresa a reinnoirii inregistrarii marcii;
b) datele de identificare a titularului si daca este cazul, numele si domiciliul, respectiv sediul mandatarului;
c) numarul de inregistrare a marcii in Registrul National al Marcilor;
d) data depozitului reglementar al cererii de inregistrare a marcii;
Cind titularul solicita reinnoirea numai pentru o parte din produsele si serviciile inscrise in Registru National al Marcilor, acesta va indica si numele acelor produse sau servicii pentru care se solicita reinnoirea inregistrarii marcii.
Art.31.Daca Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru reinnoirea inregistrãrii marci, notificã aceasta titularului, care poate prezenta observatii asupra neindeplinirii conditiilor legale in termen de 3 luni de la primirea notificarii; in lipsa unui rãspuns in termen cererea de reinnoire a inregistrarii marcii se respinge.
Solicitantul cererii de reinnoire poate contesta decizia de respingere a reinnoirii inregistrarii, in termenul si cu procedura prevazuta la art. 80 din prezenta lege.
Art.32. – Reinnoirea inregistrãrii marcilor se inscrie in Registrul National al Marcilor si se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala in termen de 6 luni de la depunerea la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci a cererii de reinnoire.
Art.33. -Pe durata protectiei mãrcii, titularul poate solicita la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci,cu plata taxei prevazuta de lege, introducerea de modificãri neesentiale ale unor elemente ale mãrcii, inclusiv privind numele sau adresa titularului, dar sub conditia ca asemenea modificãri sã nu afecteze imaginea de ansamblu a mãrcii.
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va inscrie in Registrul National al Marcilor modificarile introduse conform alin.1 si va publica marca asa cum a fost modificatã.
Art.34. – In tot cursul perioadei de protectie a marcii, titularul acesteia poate solicita la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, cu plata taxei prevazuta de lege, inscrierea modificarilor intervenite cu privire la numele, denumirea sau adresa titularului in Registrul National al Marcilor. Modificarile inscrise in registru se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.
CAPITOLUL VI
DREPTURI CONFERITE DE MARCA
Art.35. – Inregistrarea marcii confera titularului sau un drept exclusiv asupra marcii.
Titularul marcii poate cere instantei judecãtoresti competente sã interzica tertilor sa foloseasca, in activitatea lor comercialã, fara consimtamantul titularului:
a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost inregistrata;
b) un semn care, datã fiind identitatea sau asemanarea cu marca, ori datã fiind identitatea sau asemanarea produselor sau serviciilor carora li se aplica semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost inregistrata, ar produce in perceptia publicului un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere a mãrcii cu semnul ;
c) un semn identic sau asemanator cu marca pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care marca este inregistrata, cand aceasta din urma a dobandit un renume in Romania si daca din folosirea semnului, fara motive intemeiate s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele marcii sau folosirea semnului ar cauza titularului marcii un prejudiciu.
In aplicarea alin.2, titularul marcii poate cere sã fie interzise tertilor, in special urmatoarele acte:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;
b) oferirea produselor sau comercializarea ori detinerea lor in acest scop sau, dupa caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.
Art.36. – Solicitantul cererii de inregistrare a marcii poate cere sã se interzicã tertilor sa efectueze actele prevazute la art.35 alin.2 numai dupa publicarea marcii.
Pentru acte posterioare publicãrii mãrcii solicitantul poate cere despãgubiri potrivit dreptului comun. Titlul pentru plata despagubirilor este executoriu numai dupa data inregistrarii marcii.
In cazul in care cererea de inregistrare a marcii a fost respinsa, solicitantul nu are dreptul la despagubiri.
Art.37. – Titularul unei marci inregistrate nu poate cere sa se interzica altor persoane detinerea, oferirea spre vanzare sau comercializarea produselor care poarta aceasta marca, pentru produsele care au fost puse in comert de insusi titular sau cu consimtamantul acestuia.
Dispozitiile alin.1 nu sint aplicabile daca titularul probeaza motive temeinice de a se opune la comercializarea produselor, in special, cand starea produselor este modificata sau alterata dupa punerea lor in comert.
Art.38. – Titularul marcii nu poate cere sa se interzica unui tert sa foloseasca in activitatea sa comerciala:
a) numele sau adresa titularului;
b) indicatii care se refera la specia, calitatea, destinatia,valoarea, originea geografica, perioada de fabricatie a produsului sau perioada prestarii serviciului sub marca, ori alte caracteristici ale acestora;
c) marca, daca aceasta este necesara pentru a indica destinatia produsului sau serviciului, in special pentru accesorii sau piese detasabile.
Dispozitiile alin.1 sint aplicabile cu conditia ca folosirea elementelor prevazute la lit.a),b) si c) sa fie conforma practicilor loiale.
CAPITOLUL VII
TRANSMITEREA DREPTURILOR ASUPRA MARCII
Art.39. – Drepturile marcii pot fi transmise, prin cesiune sau licenta, oricand in cursul duratei de protectie a marcii.
Drepturile asupra marcii se transmit ºi in cazul urmaririi silite a debitorului titular al marcii, efectuata in conditiile legii.
Art.40. – Drepturile cu privire la marca pot fi transmise prin cesiune, independent de transmiterea fondului de comert in care aceasta este incorporata. Cesiunea trebuie facuta in scris si semnata de partile contractante, sub sanctiunea nulitatii.
Transmiterea prin cesiune a drepturilor asupra marcii se poate face pentru toate produsele sau serviciile pentru care marca este inregistrata sau numai pentru o parte din acestea; cesiunea, chiar partiala, nu poate limitata teritorial folosirea marcii pentru produsele sau serviciile la care se refera.
In cazul in care patrimoniul titularului marcii este transmis in totalitatea sa, aceasta transmitere are ca efect si transferul drepturilor cu privire la marca.Transmiterea unor elemente din patrimoniul titularului nu afecteaza calitatea de titular al dreptului la marca.
Marcile identice sau similare apartinand aceluiasi titular si care sunt folosite pentru produse sau servicii identice sau similare nu pot fi transmise prin cesiune decat in totalitate si numai catre o singura persoana, sub sanctiunea nulitatii actului de transmitere.
Art.41.-Cererea de inscriere a cesiunii va fi insotita de actul doveditor al schimbarii titularului marcii.
La cererea persoanei interesate si cu plata taxei prevazuta de lege ,Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci inscrie cesiunea in Registrul National al Marcilor si o publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Cesiunea devine opozabila tertilor incepand cu data inscrierii acesteia in Registrul National al Marcilor.
Art.42. – Titularul marcii poate, in baza unui contract de licenta, sa autorizeze tertii sa foloseasca marca pe intreg teritoriul Romaniei sau o parte a acestuia, pentru toate sau numai pentru o parte din produsele ori serviciile pentru care marca a fost inregistrata. Licentele pot fi exclusive sau neexclusive.
Titularul marcii poate invoca drepturile conferite de marca impotriva licentiatului care a incalcat clauzele contractului de licenta, in ceea ce priveste durata folosirii, aspectul marcii si natura produselor sau serviciilor pentru care licenta a fost acordata, teritoriul pe care marca poate fi folosita, calitatea produselor fabricate sau a serviciilor furnizate de licentiat sub marca pentru care s-a acordat licenta.
Pe durata contractului de licenta de marca, licentiatul este obligat:
a) sa foloseasca, pentru produsele carora li se aplica marca, numai marca ce face obiectul contractului de licenta, avand totusi libertatea de a aplica pe aceste produse semne indicand ca el este fabricantul acestora;
b) sa puna mentiunea “sub licenta” alaturi de marca aplicata pe produsele ce fac obiectul acesteia conform contractului.
Licentele se inscriu in Registrul National al Marcilor, cu plata taxei prevazuta de lege si se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Licenta este opozabila tertilor de la data inscrierii acesteia.
Art.43. – Daca in contractul de licenta nu este stipulat altfel, licentiatul nu poate introduce in justitie o actiune in contrafacere fara consimtamintul titularului marcii.
Titularul unei licente exclusive poate introduce o actiune in contrafacere daca, dupa ce a notificat titularului marcii actele de contrafacere de care a luat cunostiinta, acesta nu a actionat in termenul solicitat de licentiat.
Cind o actiune in contrafacere a fost pornita de catre titular, oricare dintre licentiati poate sa intervina in proces solicitand repararea prejudiciului cauzat prin contrafacerea marcii.
CAPITOLUL VIII
STINGEREA DREPTURILOR ASUPRA MARCILOR
Art.44. – Titularul poate sa renunte la marca pentru toate sau numai pentru o parte din produsele sau serviciile pentru care marca a fost inregistrata.
Renuntarea la marca se declara in scris la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci de catre titularul marcii sau de persoana imputernicita de acesta, iar drepturile asupra marcii se sting, cu privire la produsele si serviciile la care marca se refera, de la data inscrierii renuntarii in Registrul National al Marcilor.
Daca o licenta a fost inregistrata, renuntarea la marca este inscrisa numai daca titularul marcii probeaza ca a notificat licentiatului despre intentia de a renunta la marca.
Art.45. – Orice persoana interesata poate solicita Tribunalului Municipiului Bucuresti, oricand in cursul duratei de protectie a marcii, decaderea titularului din drepturile conferite de marca daca:
a) fara motive justificate, marca nu a facut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul Romaniei intr-o perioada neintrerupta de 5 ani pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost inregistrata;
b) dupa data inregistrarii, marca a devenit, ca urmare a actiunii sau inactiunii titularului, uzuala in comertul cu un produs sau serviciu pentru care a fost inregistrata;
c) dupa data inregistrarii, si ca urmare a folosirii marcii de catre titular sau cu consimtamintul acestuia, marca a devenit susceptibila de a induce publicul in eroare, in special cu privire la natura, calitatea sau provenienta geografica a produselor sau serviciilor pentru care a fost inregistrata;
d) marca a fost inregistrata de o persoana neavand calitatea prevazuta de art.3 lit.g).
Decaderea produce efecte de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
Art.46. – Este asimilata folosirii efective a marcii:
a) folosirea marcii de catre un tert cu consimtamintul titularului acesteia;
b) folosirea marcii sub o forma care difera de cea inregistrata prin anumite elemente ce nu altereaza caracterul distinctiv al acesteia; c) aplicarea marcii pe produse sau ambalaje exclusiv in vederea exportului;
d) imposibilitatea de folosire a marcii din circumstante independente de vointa titularului , cum ar fi restrictii la import sau alte dispozitii ale autoritatilor publice vizand produsele sau serviciile la care marca se refera.
Titularul nu poate fi decazut din drepturile sale daca, in perioada de la expirarea duratei prevazuta la art. 45 alin.1 lit.a) pana la prezentarea cererii de decadere, marca a fost folosita efectiv. Totusi, daca inceperea sau reluarea folosirii marcii a avut loc cu 3 luni inainte de prezentarea in justitie a cererii de decadere, folosirea marcii nu va fi luata in considerare daca pregatirile pentru inceperea sau reluarea folosirii au intervenit numai dupa ce titularul a cunoscut intentia de prezentare a unei cereri de decadere.
Art.47. – Dovada folosirii marcii incumba titularului acesteia si poate fi facuta prin orice mijloc de proba.
Art.48. – Orice persoana interesata poate cere Tribunalului Municipiului Bucuresti anularea inregistrarii marcii pentru oricare din motivele urmatoare:
a) inregistrarea marcii s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor art.5 alin.1);
b) inregistrarea marcii s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor art.6;
c) inregistrarea marcii a fost solicitata cu rea credinta;
d) inregistrarea marcii aduce atingerea dreptului la imagine sau numelui patronimic al unei persoane;
e) inregistrarea marcii aduce atingere unor drepturi anterior dobandite cu privire la o indicatie geografica protejata, un desen sau model industrial protejat sau alt drept de proprietate industriala protejat ori cu privire la un drept de autor.
Pentru mai multe informatii va rugam sa vizitati pagina OSIM
