În data de 11 februarie 2022, o societate din Polonia a depus spre înregistrare cererea de marcă a Uniunii Europene “METAVERSE FOOD” solicitând protecție pentru diverse produse alimentare, precum și pentru suplimente alimentare și produse farmaceutice.
Cererea de marcă a fost refuzată în urmă examinării efectuate de EUIPO, solicitantul apelând această decizie, iar în final Comisia de Apel a EUIPO a decis cu caracter definitiv că cererea nu îndeplinește criteriile de distinctivitate necesare înregistrării mărcii, respingând marca “METAVERSE FOOD”.
Rațiunile pentru care EUIPO a respins cererea “METAVERSE FOOD” au fost următoarele:
- Cererea vizează diverse produse alimentare și diverse produse farmaceutice precum suplimentele alimentare;
- Denumirea “METAVERSE” este înțeleasă cu sensul de “spațiu virtual”, iar “FOOD” va fi înțeleasă că “mâncare”/”hrană”. În ansamblu, expresia “METAVERSE FOOD” va însemna “mâncare în spațiul virtual”.
- În opinia EUIPO, “metaverse” nu este o categorie bine definită în spațiul virtual prin prisma percepției consumatorilor. Distincția dintre metavers și alte forme de activitate online este din ce în ce mai neclară. Un bun exemplu este schimbarea în 2021 a numelui foarte puternic al Facebook în Meta, acesta din urmă fiind recunoscut ca făcând referire tocmai la metavers și ca fiind începutul unei activități sporite a Facebook/Meta în metavers.
- Tot mai multe exemple indică faptul că metaversul este următoarea iterație a comerțului electronic sau a comerțului online. Companiile folosesc metaversul pentru a-și promova produsele și mărcile, ceea ce se traduce printr-o creștere a vânzărilor produselor în lumea reală, EUIPO oferind că exemplu inițiativa Coca-Cola de a oferi băuturi virtuale în metaverse.
- De asemenea, se afirmă din ce în ce mai des că magazinele online pe care le cunoaștem astăzi se vor transforma în curând în magazine online în metaverse (virtuale), în care produsele oferite vor fi prezentate în formă virtuală, dar achiziția va fi de fapt de produse reale, care vor fi trimise la domiciliu (întocmai precum o comandă online “normală”).
- Unele magazine deja oferă servicii în formă virtuală, cum ar fi măsurarea virtuală a pantofilor – această permite măsurarea virtuală a piciorului și alegerea virtuală a pantofilor care să se potrivească nevoilor consumatorului fără a părăsi casa.
- Produsele alimentare precum batoane, jeleuri, salate și alte produse alimentare diverse sunt acum disponibile pe scară largă pe internet. Odată cu evoluția spațiului virtual, aceste produse pot fi promovate și oferite din ce în ce mai mult prin intermediul metaversului. Unele companii au creat deja magazine în metaverse în care produsele lor reale pot fi achiziționate cu livrare la domiciliu (oferindu-se în acest sens ca exemplu magazinul metaverse aparținând Lindt din SUA).
- De asemenea, produsele farmaceutice și suplimentele alimentare pot fi cumpărate în mod obișnuit online și există deja exemple din piață unde unele suplimente alimentare sunt deja oferite prin intermediul metaversului.
- Ținând cont de toate cele de mai sus, publicul va percepe denumirea ca pe o simplă indicație nedistinctivă conform căreia produsele alimentare și suplimentele alimentare pot fi cumpărate în spațiul virtual, respectiv în metaverse.
Astfel, după cum observăm din cele mai sus-menționate, nu se poate acorda un drept exclusiv pentru o denumire care ar trebui să poată fi folosită liber de toți agenții economici care realizează activități de producție sau de comerț prin intermediul spațiului virtual “metaverse”.
Marian Constantin – Intellectual Property Consultant
