Printre motivele absolute de refuz la înregistrarea unei cereri de marcă, reglementate atât la nivelul Uniunii Europene cât și la nivel national, se numără și încălcarea ordinii publice și a bunelor moravuri.
Prin ordine publică trebuie să înțelegem criteriile obiective stabilite de ordinea juridică prin normele și principiile statului de drept, iar prin bune moravuri, valorile subiective și normele morale ale societății raportate la cetățenii de rând. Noțiunile de „ordine publică” și „bune moravuri” trebuie interpretate luând în considerare împrejurările speciale ale fiecărui stat membru al Uniunii, nu doar împrejurările comune tuturor statelor membre.
Pentru a pune totul într-o lumină practică, vom aduce exemple pentru fiecare categorie și, mai mult decât atât, vom prezenta câteva cereri de marcă admise în cazul cărora, la o primă vedere, poate fi considerat că nu îndeplineau condițiile necesare înregistrării.
După cum spuneam, pentru a fi contrară ordinii publice, marca trebuie să încalce principiile care stau la baza funcționării unei societății democratice, de aceea, mărcile care fac referire la concepte ce încalcă aceste norme ar trebui respinse:
- Oficiul nu poate sprijini asocierea comercială cu o organizație criminală și astfel, să trivializeze percepția asupra activităților criminale ale organizației respective, fiind vorba de jignirea victimelor organizației respective și a oricăror cetățeni UE ce întâlnesc această marcă și au un prag mediu de sensibilitate și toleranță.
- BIN LADIN – Marca va fi înțeleasă de public ca numele liderului organizație teroriste Al Qaeda. Infracțiunile de terorism încalcă principiile privind ordinea publică și bunele moravuri, iar la nivelul UE au fost adoptate măsuri specifice combaterii terorismului, măsuri printre care se numără și crearea unei liste de persoane și de grupuri care facilitează, încearcă să comită sau comit acte teroriste pe teritoriul UE. Orice marcă UE solicitată despre care se poate crede că va susține sau va aduce beneficii unei persoane sau unui grup de pe această listă va fi respinsă, considerându-se că este contrară ordinii publice.
Mărcile contrare bunelor moravuri se referă la semnele ofensatoare pentru publicul larg, fiind însă un concept subiectiv ce lasă loc de intrepretare pentru examinatori:
- MH17 / MH370 – Acronimele unor zboruri ale companiei Malaysia Airlines ce reprezintă evenimente tragice în istoria aviaț Marca a fost respinsă, Oficiul argumentând că intenția de a obține un câștig financiar din ceea ce este universal acceptat ca fiind un eveniment tragic, soldat cu pierderea mai multor sute de vieți, este inacceptabilă și contravine bunelor moravuri.
- „Fucking” este un cuvânt vulgar și ofensator în limba engleză motiv pentru care EUIPO a considerat că se încalcă bunele moravuri și a respins cererea de înregistrare.
Mergând pe această linie de idei putem considera că exista un tipar reprezentat de utilizarea unor cuvinte ofensatoare, iar simpla recunoaștere a acestor cuvinte va conduce în mod direct la respingerea cererii de marcă. Lucrurile nu sunt însă atât de clare în practica EUIPO, analiza făcându-se de la caz la caz, un factor important fiind reprezentat de subiectivitatea examinatorilor.
Marca „CURVE” este reprezentată de un termen vulgar în limba română, motiv pentru care marca a fost respinsă. În schimb, folosirea în combinație un alt cuvânt care ar schimba conceptual înțelesul termenului vulgar și ar eclipsa caracterul ofensator ar putea face marca înregistrabilă – cum ar fi spre exemplu mărcile „AIRCURVE” și „KAFFE CURVE”.
Ajungând la punctul culminant al acestui articol, trebuie aduse în discuție deciziile mai puțin „populare” ale Oficiului European, decizii ce au condus la situație în care marca „SHIT” (marca înregistrată încă din anul 2017 pentru, printre altele, suplimente alimentare, îmbrăcăminte și încălțăminte, băuturi energizante și băuturi alcoolice) se opune la înregistrarea mărcilor „HOLY SHIT”.
Marca „SHIT” a întâmpinat un aviz de refuz provizoriu în care se invocă încălcarea bunelor moravuri, însă în urma răspunsului formulat de către reprezentanții solicitantului, opinia examinatorului a fost schimbată, iar marca a fost admisă la înregistrare.
În răspunsul la avizul provizoriu, solicitantul a mers în principal pe ideea că marca nu va fi percepută ca fiind ofensatoare, termenul fiind utilizat în jargon în expresii precum „Prostii!”, „La naiba!” sau cu sensul de „chestii”. Mai mult decât atât, au fost aduse exemple de mărci similare înregistrate anterior la EUIPO sau la oficiile statelor membre: „FUNKY SHIT” (marca UE), „COOL SHIT” (marcă UE), „SHIT HAPPENS” (marcă UE), „QUIT THE SHIT” (marcă înregistrată în Germania). Într-adevăr unele dintre aceste mărci sunt folosite în expresii care acoperă sensul vulgar al cuvintelor, însă în cazul unora putem afirma că se afla la limita intrepretării și există loc de discuții.
Deși mărcile „Holy shit” pot fi considerate atât vulgare cât și ofensatoare cu privire la conceptele religioase, acestea au fost admise la înregistrare fără a întâmpina un aviz provizoriu, examinatorul având cel mai probabil în vedere expresia uzual folosită în limbajul convențional (în limba engleza) pentru a arăta surpriza, uimirea.
EUIPO se ghidează după principiile generale ale dreptului UE, precum egalitatea de tratament, și va analiza deciziile anterioare similare, însă nu este limitat, nici la practica sa anterioară, nici la hotărârile pronunțate în statele membre, examinând fiecare caz în parte.
Avocat Florin Filip