Inteligența artificială generativă (GenAI) reprezintă o nouă provocare în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, în special prin raportare la reglementările existente cu privire la acestea, întrucât au apărut numeroase probleme legate de PI, care au dus la acțiuni în justiție și au stimulat discuțiile la nivel național, european și internațional.
Inteligența artificială generativă, o tehnologie în continuă dezvoltare, contribuie la automatizarea și accelerarea procesului de creație, deoarece aceasta utilizează seturi mari de date de instruire, inclusiv imagini, text, video etc., pentru a crea conținut nou. Creațiile realizate prin intermediul acestei tehnologii ridică întrebări esențiale cu privire la recunoașterea calității de autor sau inventator. Cine va deține de fapt această calitate: sistemul de inteligență artificială sau persoana care operează acest sistem prin atribuirea de date?
Acest tip de inteligență include tehnologii precum GPT-4 și modele de generare de imagini ca DALL-E sau Stable Diffusion. Aceste tehnologii pot crea conținut complex, dar ridică întrebări semnificative despre drepturile de autor, utilizarea echitabilă și responsabilitatea legală.
De pildă, în Statele Unite, drepturile de autor tradiționale se aplică în cazul lucrărilor create de ființe umane, iar nu de sisteme de inteligență artificială. Biroul pentru Drepturi de Autor al SUA a emis ghiduri care afirmă că lucrările generate exclusiv de IA, fără o contribuție semnificativă umană, nu sunt eligibile pentru protecția drepturilor de autor.
Getty Images a intentat un proces împotriva Stability AI, susținând că IA-ul acesteia a folosit fără permisiune peste 12 milioane de fotografii pentru antrenarea modelului Stable Diffusion. Getty Images acuză Stability AI de încălcarea drepturilor de autor, falsificarea informațiilor de gestionare a drepturilor de autor și concurență neloială. În acest caz, s-a susținut că modelul generat de IA a produs imagini care includ chiar și watermark-ul Getty alterat pentru a apărea pe imagini sintetice, unele fiind considerate ofensatoare. Întrebarea care se pune în acest caz este dacă output-ul generat de IA poate fi considerat o lucrare derivată și astfel să încalce drepturile de autor asupra materialelor utilizate pentru antrenament? Instanțele ar putea analiza similaritățile dintre output și materialele originale pentru a determina dacă există o încălcare a drepturilor de autor.
La nivelul Uniunii Europene, în pofida absenței unei legislații specifice privind operele generate de inteligența artificială, legislația existentă în materie de drepturi de autor oferă unele orientări. În cadrul juridic actual al UE, protecția drepturilor de autor se acordă, în general, operelor care sunt rezultatul “creației intelectuale proprii a autorului”, ceea ce implică o implicare umană semnificativă. Acest standard a fost interpretat prin cauze precum Infopaq International A/S v Danske Dagblades Forening, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a subliniat necesitatea originalității și a efortului intelectual uman în crearea unei opere protejate.
Există numeroase inițiative legislative europene care sugerează că UE lucrează în mod activ pentru a aborda implicațiile PI ale IA generative. Cu toate acestea, rămân lacune semnificative, în special în ceea ce privește condițiile precise în care operele generate de IA pot fi protejate prin drepturi de autor. Reglementările viitoare vor trebui să reconcilieze cererea de inovare și de progres tehnologic cu protecția drepturilor de proprietate intelectuală, asigurându-se că atât creatorii, cât și dezvoltatorii de tehnologii de IA sunt compensați și stimulați în mod echitabil.
Recent, a fost aprobată legea privind inteligența artificială la nivel UE, care garantează siguranța și respectarea drepturilor fundamentale. Regulamentul, convenit în decembrie 2023 în cadrul negocierilor cu statele membre, a fost adoptat de deputații europeni cu 523 voturi pentru, 46 împotrivă și 49 abțineri.
Regulamentul vizează protejarea drepturilor fundamentale, democrația, statul de drept și sustenabilitatea mediului în fața sistemelor de IA cu grad ridicat de risc. Regulamentul are ca scop și încurajarea inovației și asigurarea unui rol de lider în domeniu pentru Europa. De asemenea, sunt impuse obligații în cazul inteligenței artificiale, în funcție de riscurile sale potențiale și de impactul preconizat.
Pentru mai multe informații sau orice întrebări suplimentare, vă rugăm să nu ezitați să ne contactați:
➡ Telefon: (+4) 031 426 0745
📧 Email: office@nomenius.ro
Suntem aici pentru a vă ajuta și pentru a oferi suportul nostru legal la toate situațiile dumneavoastră.
Așteptăm cu nerăbdare să discutăm cu dumneavoastră.
Avocat Persida Ciobanu
