Marca de renume din domeniul modei „CHANEL” a intrat în conflict cu producătorul de dispozitive tehnologice „HUAWEI” după ce acesta a depus în anul 2017 o cerere de marcă figurativă la Oficiul European pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), element figurativ considerat că ar crea un risc de confuzie, respectiv de asociere între cele două companii:

Deși titani în două industrii diferite, Chanel a decis să formuleze opoziție împotriva înregistrării ca marcă a noului logo Huawei, cu privire la toate bunurile din Clasa Nisa 9 solicitate la înregistrare (dispozitive de comunicații și accesorii, software, s.a.m.d.), invocând printre altele renumele de care se bucură la nivelul Uniunii Europene.

Comisia de Opoziții a EUIPO a argumentat că nu există similarități  care să justifice un risc de confuzie în piață între cele două mărci. La nivel vizual cele două semne grafice se diferențiază prin elemente în sine, modul în care acestea sunt reprezentate și poziționate și, în special, prin impresia generală pe care o transmit. Astfel, semnul în cauză va fi recunoscut ca o parte a unui lanț format din două litere „U” sau o stilizare specială a literei „H”, motiv pentru care nu poate fi considerat că există un concept comun cu marca anterioară. Fiind două mărci pur figurative, în mod normal, semnele nu pot fi supuse unei analize fonetice.

Mai departe, Chanel a făcut referință la o decizie anterioară a EUIPO pe care a considerat-o similară prin prisma semnelor analizate    nefind însă considerată relevantă în cazul de față, deoarece semnele respective se bazau pe stilizarea aceleiași litere „O”, cu singura diferență că linia suplimentară este poziționată într-o direcție diferită.

Decizia de respingere a opoziției a fost apelată la Curtea Generală a Uniunii Europene, unde însă, apelul a fost respins și decizia menținută. Curtea a considerat că  mărcile în cauză au unele asemănări, însă diferențele vizuale sunt semnificative, concluzionând în final că cele două semne sunt diferite.

Prin urmare, trebuie să tragem concluzia că existența anumitor caracteristici comune nu conduce direct la prezumția unei similarități suficiente să creeze în mintea consumatorului o confuzie. Totodată, decizia poate fi atacată în continuare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Avocat Florin Filip