Marca reprezintă semnul distinctiv utilizat de întreprinderi în activitatea comercială pentru a se identifica în fața consumatorilor și poate fi formată din cuvinte, imagini, culori, sunete sau o combinație a acestora.

Pentru a ne asigura o protecție completă, atât împotriva unor contrafaceri cât și pentru a preveni ca o terță persoană să dobândească drepturi exclusive înaintea noastră, trebuie să avem în vedere toate formele în care marca va fi folosită și formele în care aceasta poate fi prealuată de un potențial concurent care dorește să se asocieze imaginii create.

De curând, producătorul de renume, Michael Kors, s-a confruntat cu o tentativă de înregistrare a unei mărci ce reproduce elementul figurativ notoriu  în integralitate, având totuși o denumirea complet diferită:

În analiza similarității mărcilor, partea verbală reprezintă cel mai important element ce poate crea o confuzie în mintea consumatorului, fiind, de obicei, primul element cu care intră în contact consumatorul și cel mai ușor de retransmis către terți.

Cu toate acestea, impresia globală a similarităților existente la nivel vizual, fonetic și conceptual trebuie să fie bazată pe impresia generală dată de mărci în ansamblu, având în vedere componentele distinctive și dominante.

În cazul de față, analizând logo-ul, se acordă o importanță mai mare literelor comune „MK”, datorită poziției centrale pe care le ocupă în cadrul elementului grafic, și a mărimii, prin raportare la restul elementelor.

Singura diferență relevantă constă în elementele MICHAEL KORS, pentru marca anterioară, și MARKTOMI MARKTOMI, pentru marca contestată, ambele reprezentând elemente secundare cărora li se vă acorda o importanță redusă, având în vedere argumentele de mai sus legate de dimensiune și poziție.

Mai mult decât atât, titularul mărcii Michael Kors a supus analizei și reaua-credință a solicitantului mărcii, rea-credință evidențiată în primul rănd de faptul că acesta a copiat toate elementele dominante, folosind litere foarte mici pentru cuvintele „MARKTOMI MARKTOMI” (elemente ce nu au o legătură logică cu inițialele „MK”), pentru a induce în eroare publicul cu privire la proveniența produselor și, în al doilea rând, de faptul că solicitantul a depus în trecut diferite cereri de marcă care seamănă cu branduri notorii.

Marca solicitată la înregistrare a fost repinsă pe motivul că există un grad ridicat de similaritate la nivel vizual și există riscul unei confuzii la nivelul publicului relevant.

În considerentele celor expuse anterior, este foarte important să depunem spre înregistrare toate elementele pentru care dorim protecție și este recomandabil să apelăm la un consilier specializat pentru a analiza importanța acestor elemente și pentru a confirma caracterul înregistrabil.

Avocat Florin Filip