Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului U.E. 2015/2424 ce amendează dispozițiile Regulamentului nr. 207/2009 privind marca comunitară, s-a încercat o cosmetizare a conceptului de marcă înregistrată la nivel european dar și instituirea unor modificări majore în ceea ce privește procedura de înregistrare a mărcii, costurile, motivele absolute de refuz etc.

            Principalele modificări vizate de intrarea în vigoare a noului Regulament European vizează, pe scurt, următoarele:

1) Posibilitea depunerii cererilor de înregistrare a mărcilor la nivel european prin oficiile naționale a fost eliminată

Înainte de modificarea regulamentului care reglementează procedura de înregistrare a mărcilor la nivel european, titularii aveau posibilitatea depunerii cererilor de înregistrare prin oficiul național (care își desfășura activitatea în statul membru U.E. din care provenea solicitantul mărcii). Din cauza numărului foarte mic de cereri de înregistrare depuse pe această cale, s-a decis renunțarea la această posibilitate. Totodată, procedura de depunere spre înregistrare a mărcii printr-un mandatar autorizat EUIPO era mult mai rapidă și mai facilă.

2) Procedura de efectuare a rapoartelor de cercetare de către oficiul european a fost modificată

Depunerea mărcii spre înregistrare la nivel european presupunea efectuarea din oficiu a unui raport de cercetare în care erau incluse mărcile anterioare identice sau extrem de similare. S-a considerat că efectuarea acestui raport ar întârzia examinarea mărcii și, prin urmare, s-a decis transformarea acestei cercetări într-una efectuată doar la cererea solicitantului mărcii. Această dispoziție însă, nu vizează și cercetările primite de către titularii de mărci deja înregistrate la nivel european, care vor continua să primească notificările în care sunt menționate mărcile identice/cvasi-identice cu marca lor, depuse spre înregistrare.

3) Eliminarea posibilității acordării de disclaimer (atât ex-officio – la cererea oficiului european – cât și voluntar)

Atunci când, din cauza unor dubii cu privire la întinderea protecției unei mărci, Oficiul European  consideră că un element din denumirea acesteia nu prezintă caracter distinctiv, există posibilitatea solicitării unui disclaimer din partea titularului mărcii (o declarație prin care solicitantul mărcii preciza că nu se invocă asupra respectivului termen un drept exclusiv de utilizare – de exemplu, era depusă spre înregistrare marca “SUCUL LENOVO” pentru clasa în care se regăsesc băuturile nealcoolice. În acest caz, titularul mărcii nu poate invoca un drept exclusiv asupra termenului “SUCUL”, fiind unul uzual și lipsit de distinctivitate, motiv pentru care, Oficiul solicita o declarație de neinvocarea a unui drept exclusiv asupra acestui termen). În prezent, după intrarea în vigoare a Regulamentului, s-a decis ca mărcile titularilor care au acordat disclaimer în trecut nu vor suferi modificări însă, pentru viitor, posibilitatea acordării va fi exclusă.

4) Perioada în care terții interesați pot formula observații a fost expres stabilită

Observațiile formulate de către terți vizează posibilitatea acestora de a își prezenta punctul de vedere cu privire la acceptarea mărcii spre înregistrare/respingerea acesteia. Acestea nu au un caracter imperativ, obligatoriu pentru examinator, ci doar îi evidențiază anumite aspecte pe care persoana interesată le invocă și care ar trebui să fie avute în vedere în mod expres (de exemplu: nerespectarea unui motiv absolut de refuz). Astfel, perioada în care acestea pot fi depuse a fost expres precizată: până la sfârșitul perioadei de opoziție, sau, dacă a fost depusă o opoziție împotriva mărcii, înainte de luarea deciziei finale cu privire la opoziție.  Desigur, observațiile sunt trimise și solicitantului mărcii, care poate formula răspuns la acestea.

5) Oficiul poate redeschide oricând înainte de înregistrarea mărcii procedura de examinare

Această prevedere vizează, cel mai probabil, situația în care examinarea unei cereri de înregistrare a mărcii este efectuată netemeinic sau, ulterior, examinatorul dorește să revină asupra unor aspecte care i-au fost puse în vedere prin diferite metode (de exemplu prin observațiile menționate mai sus). Cu alte cuvinte, examinatorul, deși a considerat inițial că marca îndeplinește condițiile descrise de lege ca motive absolute de refuz, poate, prin redeschiderea procedurii de examinare a mărcii, să își revizuiască decizia și să emită un Aviz de Refuz Provizoriu.

6) Eliminarea condiției imperative a necesității reprezentării grafice a mărcii

Una dintre schimbările care va avea un impact extrem de puternic asupra procedurii de înregistrare a mărcilor, este eliminarea condiției de reprezentare grafică. În acest sens, în contextul în care se încearcă o “încurajare” a înregistrării mărcilor netradiționale (olfactive, gustative, sonore), s-a arătat în jurisprudența de specialitate și în diferitele studii întreprinse, că cerința obligatorie a reprezentării grafice îngreunează înregistrarea acestor semne distinctive extrem de dificil de reprodus grafic. În prezent, se lucrează la o reglementare clară a metodelor care permit înregistrarea mărcilor netradiționale, care urmează a fi finalizată cel mai probabil în luna octombrie a anului 2017. Cerința obligatorie pe care trebuie să o respecte totuși reprezentarea depusă spre înregistrare este ca aceasta să fie “clară, precisă, autonomă, ușor accesibilă, inteligibilă, durabilă și obiectivă.”

7) Descrierea clară și precisă a produselor și/sau serviciilor pentru care se dorește protejarea mărcii

Mai mult decât oricând, Oficiul European încearcă să îi determine pe titularii mărcilor să descrie cât mai precis produsele și/sau serviciile pentru care marca se dorește a fi protejată. În acest sens, în situația în care solicitantul mărcii va propune propria listă cu produse/servicii pentru care dorește să își înregistreze marca, iar examinatorul consideră că descrierea acestora este mult prea vagă, acesta poate chiar să respingă de la înregistrare marca, dacă solicitantul nu modifică descrierea claselor în conformitate cu cerințele Oficiului. Această prevedere vine în strânsă legătură cu aceea a taxelor diferite pentru clasele de protecție (dacă înainte taxa de 900 EUR era valabilă pentru oricare 3 clase de protecție, urmând a se adăuga 150 EUR/clasa suplimentară, acum taxele pentru înregistrarea unei mărci europene individuale încep de la 850 EUR pentru o clasă de protecție), tocmai pentru a-i încuraja pe solicitanți să specifice clar și precis în legătură cu ce servicii și/sau produse va fi utilizată marca, și să se evite depunerea mărcilor pentru 3 clase de protecție doar pentru a se beneficia de taxe fără a avea o utilizare practică.

8) Modificarea perioadei în care este examinată o cerere pentru extinderea mărcii care vizează teritoriul european

Anterior intrării în vigoare a noului Regulament de la nivel European, perioada în care puteau fi formulate opoziții la extinderea mărcilor care aveau ca teritoriu desemnat U.E., începea după 6 (șase) luni de la publicare. În prezent, împotriva cererilor care desemnează U.E. ca și teritoriu pentru care este solicitată extinderea protecției mărcii, se pot depune opoziții în termen de o lună de la publicarea cererii.

9) Schimbari în ceea ce privește solicitarea de dovezi de folosință din partea titularului mărcii anterioare

În cadrul procedurii opoziției, atunci când marca opusă este mai veche de 5 (cinci) ani, solicitantul mărcii ulterioare poate solicita dovezi de folosință a mărcii pe care opoziția a fost bazată. În situația în care dovezile de folosință (facturi, materiale publicitare etc.) nu erau furnizate de către titularul mărcii anterioare, opoziția era respinsă. În concret, această perioadă de 5 (cinci) ani începea să curgă de la data înregistrării mărcii și nu de la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii (de exemplu, au existat situații în care din cauza opozițiilor întâmpinate la înregistrarea unei mărcii, aceasta să fie înregistrată 1-2 ani mai târziu față de data la care a fost depusă spre înregistrare). Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului, articolul care reglementa procedura furnizării dovezilor de folosință a fost modificat, în prezent perioada începând să curgă de la data depunerii cererii de înregistrare și nu de la data înregistrării mărcii.

            Acestea ar fi, pe scurt, principalele schimbări majore care intervin în procedura de înregistrare și examinare (a mărcilor/a opozițiilor). Este important de reținunt că, în condițiile actuale sprijinul venit din partea unui mandatar autorizat EUIPO (EUROPEAN UNION INTELLECTUAL PROPERTY OFFICE), este mai mult decât binevenit din cauza procedurii dificile și a perioadei de tranziție dintre reglementări.

            Regulamentul a intrat în vigoare în data de 23 martie 2016, urmând a fi transpus și în legislația relevantă a statelor membre U.E. în termen de 3 ani.

Print Friendly, PDF & Email