Recent, în atenția Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala (EUIPO) a ajuns opoziția facută pentru apărarea denumirii de origine protejată „prosecco” împotriva mărcii figurative a unui producător de băuturi aloolice și non-alcoolice din Austria, având în componența sa denumirea „Hemp-Secco”.Pentru început, trebuie menționat faptul că în cadrul Uniunii Europene o indicație geografică poate fi acordată anumitor produse doar dacă între acestea și locul unde sunt fabricate există o legătură specifică. Prin această recunoaștere, producătorii au oportunitatea de a-și promova și proteja mult mai bine bunurile, iar la rândul lor, consumatorii vor avea o garanție că produsele cumpărate sunt de calitatea dorită.

În cazul de față, avem de a face cu o denumire de origine protejată (DOP), aceasta având cea mai puternică legatură cu locația de proveniență. Mai exact, ea se diferențiază de indicațiile geografice protejate (IGP) și de indicațiile geografice simple (IG) prin faptul că tot procesul de producție al bunurilor are loc în regiunea respectivă, iar în cazul vinurilor existând chiar cerința ca strugurii să fie cultivați în acea regiune și nu doar că vinul sa fi fost obținut și prelucrat în acel loc. Astfel, în această situație, denumirea „prosecco” provine de la un sat din Italia, care deține acelși nume și aparține provinciei Trieste.

De menționat este și faptul că Uniunea Europeană oferă protecție denumirilor de origine protejată pe întreg teritoriul ei, astfel încât Oficiul va înțelege prin consumator, consumatorul european în general și nu un consumator specific fiecărui stat în parte. În plus, Regulamentul european al Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene privind organizarea comună a piețelor produselor agricole nr. 1308/2013, prevede protecția acestor denumiri protejate împotriva oricărei utilizări comerciale, directe sau indirecte.

Revenind la cazul de față, opozantul a fost nevoit pentru început să-și dovedească această calitate, având în vedere că denumirea nu aparține unei anumite persoane, fizice sau juridice. Astfel, prin extrase preluate din legislația națională italiană, a fost demonstrat și recunoscut faptul că Ministerul Agriculturii din Italia a împuternicit „Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco” să reprezinte interesele denumirii „prosecco” în fața Oficiului.

Bunurile pentru care a fost atacată cererea de înregistrare a mărcii figurative conținând expresia „hemp-secco” sunt băuturile non-alcoolice ce aparțin clasei 32, și alcoolice, exceptând berea, din clasa 33. În mod corect, opozantul a remarcat că în categoria băuturilor non-alcoolice sunt incluse și vinurile non-alcoolice care sunt în mod evident comparabile cu vinul, având practic același aspect din punct de vedere fizic, fiind elaborate prin aceleași metode și folosind aceleasi produse.

Opozantul și-a susținut cererea, arătând și că denumirea „prosecco” este înregistrată nu numai pentru vinuri spumante, ci și pentru vinuri semi-spumante (frizante)  și vinuri în general. Astfel, conform clasificării NISA, clasa 33 coincide în ceea ce privește produsele anterior menționate, iar de aceea condiția similarității în ceea ce privește bunurile reprezentate este îndeplinită. În privința bunurilor, printre caracteristicile comune se regăsesc aparența fizică a produselor și materia primă folosită.

Totodată, denumirea „prosecco” și partea verbală din cuprinsul mărcii figurative „hemp-secco” se aseamănă și din punct de vedere vizual și fonetic. Chiar dacă elementul comun („secco”) nu are un sens de sine stătător, Oficiul a considerat că luat împreună cu litera „P”, care este comună ambelor denumiri, va crea un risc de confuzie suficient pentru a induce în eroare un consumator, mai ales că și construcția elementelor verbale este asemănătoare, ele având și același număr de silabe. În ceea ce privește asemănarea vizuală, Oficiul a stabilit că elementul „hemp-secco” este poziționat în partea centrală a logo-ului iar din această cauză este proeminent și va ieși în evidență, lucru ce va induce în eroare cumpărătorii.

În ceea ce privește consumatorii, în speța de față, Oficiul s-a raportat la publicul relevant ca fiind unul rezonabil de bine informat și circumspect.

Luând în considerare toate aceste motive și argumente aduse atât de reprezentanții denumirii „prosecco”, cât și de Oficiul EUIPO, s-a stabilit că riscul de asemănare dintre mărcile aflate în conflict este prea mare, având în vedere atât caracteristicile lor privite în ansamblu, cât și bunurile pe care le reprezintă.

Pe cale de consecință, Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală a decis să refuze înregistrarea mărcii figurative ce conține elementul „hemp-secco”.

Avocat Tudor Maga