În domeniul proprietății intelectuale, intersecția dintre mărci și moralitatea publică poate duce la controverse semnificative. Într-o lume în continuă schimbare, în care normele sociale și valorile culturale evoluează rapid, este esențial să înțelegem cum putem găsi un echilibru între libertatea de exprimare creativă și standardele acceptate de societate.
De la termeni ofensatori la denumiri cu conotații criminale, multe mărci comerciale au fost respinse pentru că au fost considerate contrare contrare bunelor moravuri. Exemple notabile includ mărcile „Covidiot” și „La Mafia se sienta a la mesa”, care pun în evidență linia subțire dintre ideile îndrăznețe și normele sociale.
Articolul 4(1)(f) din Directiva UE privind armonizarea legislației țărilor membre referitoare la mărcile comerciale stipulează clar că mărcile care sunt contrare principiilor morale nu pot fi înregistrate. În cazul în care sunt deja înregistrate, acestea pot fi anulate. Această reglementare asigură respectarea valorilor fundamentale și a standardelor care sunt acceptate social în Uniunea Europeană.
Cazul „Covidiot”
Unul dintre cele mai discutate cazuri este cererea de înregistrare a mărcii „Covidiot”. Acest termen a apărut în timpul pandemiei globale, pentru a descrie persoanele care nu respectau măsurile de siguranță privind COVID-19. Cu toate acestea, înregistrarea mărcii a fost refuzată pe motiv că aceasta era contrară principiilor acceptate ale moralității.
Decizia reflectă sensibilitatea necesară în evaluarea mărcilor în perioadele de criză globală și subliniază importanța unei abordări care ține cont de contextul social. Într-o perioadă în care întreaga lume lupta împotriva unei pandemii, înregistrarea unui termen care ironiza persoanele care nu respectau măsurile de siguranță a fost considerată o atitudine iresponsabilă, care putea submina eforturile de sănătate publică. În plus, termenul putea fi ofensator pentru persoanele afectate direct de pandemie. Deși cazul nu este încă finalizat, decizia subliniază faptul că evaluarea unei mărci nu poate fi făcută doar pe baza considerentelor comerciale, ci și pe baza sensibilității față de realitățile sociale.
Cazul „La Mafia Se Sienta a la Mesa”
Un alt exemplu este cazul mărcii „La Mafia se sienta a la mesa” (Mafia se așază la masă). Înregistrată inițial în Spania, marca a stârnit un val de critici și provocări legale datorită presupusei glorificări a mafiei, un termen asociat cu activități criminale violente.
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietatea Intelectuală (EUIPO) a decis să anuleze înregistrarea mărcii, considerând-o contrară principiilor moralității. Acest caz subliniază cum contextele culturale și istorice pot influența percepția și acceptabilitatea unei mărci.
Mafia, cunoscută pentru activitățile sale ilegale, nu este referință ușor de trecut cu vederea. Asocierea acestui termen cu o afacere, chiar și în scopuri de branding, a fost percepută ca o trivializare a suferințelor cauzate de organizațiile criminale. Decizia de a respinge această marcă este un exemplu clar al angajamentului Uniunii Europene de a proteja valorile sociale și de a respinge glorificarea crimei.
Cazul „Pablo Escobar”
Un alt caz semnificativ este cererea de înregistrare a mărcii „Pablo Escobar”. Numai menționarea numelui este suficientă pentru a stârni controverse. De aceea, EUIPO a decis că utilizarea acestui nume ca marcă comercială este contrară politicii publice și valorilor morale, întrucât ar putea fi percepută ca o formă de aprobare a activităților criminale.
Decizia subliniază importanța de a lua în considerare implicațiile mai largi ale folosirii unor termeni sau nume care au conotații negative puternice. Numele „Pablo Escobar” este asociat cu un trecut criminal, iar comercializarea acestuia ar putea fi văzută ca o formă de glorificare a acțiunilor sale violente. Această hotărâre reiterează rolul decisiv al EUIPO în protejarea sensibilității publice și în prevenirea promovării comportamentelor ilegale.
Concluzie
Oficiile de proprietate intelectuală, precum EUIPO, joacă un rol crucial în asigurarea conformității mărcilor cu normele și valorile acceptate, promovând, în același timp, libertatea de exprimare și inovarea creativă.
Analiza principiilor prevăzute de articolul 4(1)(f) din Directiva UE, împreună cu examinarea cazurilor de referință, oferă o perspectivă clară asupra echilibrului fragil necesar în reglementarea mărcilor comerciale. Eforturile EUIPN și implementarea unor practici comune, precum CP14, asigură o abordare coerentă și integrată la nivel european, protejând atât interesul public, cât și drepturile de proprietate intelectuală. Din acest motiv trebuie subliniată și importanța unei consiliere profesionale care să ofere îndrumare în alegerea mărcii, pentru o procedura cât mai simplă si rapidă.
Pentru mai multe informații sau orice întrebări suplimentare, vă rugăm să nu ezitați să ne contactați:
➡ Telefon: (+4) 031 426 0745
📧 Email: office@nomenius.ro
Suntem aici pentru a vă ajuta și pentru a oferi suportul nostru legal la toate situațiile dumneavoastră.
Așteptăm cu nerăbdare să discutăm cu dumneavoastră.
Avocat Florin Filip
