„Token” în contextul prezent se referă pur și simplu la caracterul urmăribil al proprietății, actualizat de fiecare dată când proprietatea își schimbă mâinile. De fapt, NFT-urile sunt similare cu certificatele de autenticitate, doar că în loc de un document fizic, aceste certificate există într-un blockchain. In esenta, NFT-ul reprezinta o unitate de date unica, un bun digital care nu poate fi inlocuit, nu are caracter fungibil.

Existența NFT-urilor este relativ nouă (primul NFT a apărut în 2014) și acestea s-au bucurat de o largă promovare doar în perioada recentă, motiv pentru care aceste bunuri nu sunt reglementate expres din perspectiva legală sau a proprietății intelectuale. Cu această lipsă de codificare și jurisprudență relevantă, o analiză a influenței NFT-urilor poate fi efectuată numai prin aplicarea principiilor de drept prin raportare la caracteristicile de bază ale NFT-urilor.

În procesul accelerat de dezvoltare al pieței nu au lipsit să apară conflicte, cele mai importante aspecte supuse litigiilor fiind drepturile de autor și mărcile.

O primă cauză ce poate deveni de referință în acest domeniu este Hermes vs Rothschild. Hermes a intentat un proces la începutul anului 2022 în Statele Unite, împotriva persoanei fizice Mason Rothschild, după ce acesta a început să vândă NFT-uri reprezentând geanta Hermes "Birkin"  și utilizând denumirea METABIRKINS.

Hermes a susținut că vânzarea acestor NFT-uri MetaBirkins încalcă și diluează marca comerciala “Birkin”, pentru care Hermes deține drepturi exclusive, indicând în mod fals originea NFT-urilor prin aparența că acestea sunt produse digitale autorizate de Hermes. Mai mult, Hermes a susținut o revendicare pentru numele de domeniu “metabirkin.com”, folosit pentru comercializarea respectivelor NFT-uri.

O altă cauză similară este reprezentată de Nike vs StockX, platforma de comerț online. Nike a dat în judecata StockX pretinzând că utilizarea de către StockX a mărcilor celebre Nike în legătură cu NFT-urile sale a constituit o încălcare a mărcii comerciale.

Menționăm că litigiile nu sunt finalizate și eventuale hotărâri nu vor avea aplicabilitate la nivelul Uniunii Europene, însă reprezintă un punct de plecare important pentru practica în domeniu.

Având în vedere lipsa de reglementare expresă, au existat multiple asocieri cu mărci notorii în domeniul produselor digitale, motiv pentru care producători aleg să înregistreze mărci inclusiv pentru produse digitale descarcăbile din clasa 9, fie pentru că urmăresc să fie protejați în mod indiscutabil în viitorul apropiat împotrivă acestui val de produse de tip nou, fie pentru că urmăresc orientarea către această piață. Spre exemplu, Crocs, producătorul de renume pentru încălțăminte din cauciuc, a depus la începutul anului o marca doar pentru produse și servicii din această arie, printre care: Clasa 9 active digitale de colecție sub formă de fișiere multimedia descărcabile care conțin lucrări de artă, text, audio și video legate de încălțăminte, îmbrăcăminte; Clasa 35 Servicii de vânzare cu amănuntul și servicii de vânzare online în legătură cu produse virtuale; Clasa 42 Asigurarea utilizării temporare de active digitale și obiecte digitale de colecție sub formă de fișiere multimedia nedescărcabile care conțin lucrări de artă, text, audio și video legate de încălțăminte, îmbrăcăminte.

Alegerea produselor și serviciilor de interes pentru o protecție completă poate fi dificilă, în special ținând cont de dezvoltarea continuă a pieței, motiv pentru care este necesară o verificare riguroasă a domeniului de activitate și a compatibilității cu clasele de protecție alese.

Pentru a concluziona, drepturile de proprietate intelectuală au aplicabilitate în domeniul NFT-urilor, iar înregistrare unui NFT ca marcă asigură drepturi exclusive inclusiv pentru această categorie de produse, cu mențiunea alegerii corespunzătoare a claselor de protecție.

Avocat Florin Filip